Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a sistemului solar, a cărei denumirea provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită şi „planeta roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ.
Marte este o planetă telurică (de tip terestru) cu o atmosferă subţire; printre caracteristicile suprafeţei se numără şi craterele de impact ce amintesc de Lună, dar şi vulcani, văi, deşerturi şi calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se gaseşte cel mai înalt munte cunoscut al sistemului solar, Olympus Mons(26.000 m alt.), precum şi cel mai mare canion, numit Valles Marineris.
Deşi există cristalele de apă în atmosferă, ploaia nu cade niciodată pe Marte, datorita faptului ca atmosfera este prea rece şi este prea puţină apă în ele. Totusi, în unele văi se formeaza ceaţă şi în nopţile foarte reci apare îngheţul. În jurul polilor, există dioxid de carbon sub forma de zapada!
Marte si-a format atmosfera prin degazare din interior. Cele mai multe din acest degazari au avut loc în primele miliarde de ani.. După ce planeta s-a racit, a eliberat acest gaz . Cantitatea de atmosfera unei planete depinde de cât de intens este procesul degazarii şi cât de mult din gazul eliberat este pierdute in spatiu. Deoarece Marte aproape a încetat degazarea, gazele sunt pierdute in spaţiu şi atmosfera sa s-a subtiat considerabil.
Compoziţia atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon, conţinând urme de oxigen şi apă. Atmosfera este prăfoasă, oferind cerului marţian o culoare maroniu-roşcată.
Temperatura medie înregistrată pe Marte este de -63 ° C (-81 ° F), cu o temperatură maximă de 20 ° C (68 ° F) şi un minim de -140 ° C (-220 ° F).
Presiunea barometrică variază la fiecare loc de aterizare semianual. Dioxidul de carbon, constituent major al atmosferei, îngheaţă si formeaza un plafon polar imens , alternativ la fiecare pol. Dioxidul de carbon formează o acoperire mare de zăpadă, apoi se evaporă cu venirea primăverii în fiecare emisfera.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu